Prose
Editoriale > BlackView > Propaganda suntem noi

Propaganda suntem noi

nevrotica & Ker'Y'gaN

Īn acest moment, cānd scriem articolul, mai este aproape o lună pānă ce se vor īmplini 15 ani de la caderea comunismului. Acum toti avem aceleasi drepturi, concept subliniat cu sange nevinovat prin intermediul scenelor macabre din decembrie 1989. Dar, din cate auzim si din cate vedem, se pare ca doar noua generatie se bucura de acest lucru : am scapat de o etichetare. Noi nu am fost pionieri, soimi ai patriei, utecisti, etc.. Ne putem considera si ne consideram inceputul noii Romanii - o Romanie libera, in care oamenii nu se eticheteaza.

Toti avem dreptul la libera exprimare, atat verbala, artistica si vestimentara. Si totusi, daca avem acest drept, de ce suntem obligati sa purtam o anumita culoare, o anumita uniforma, o anumita atitudine ? Ni s-a spus ca este pentru binele nostru si trebuie sa ne sacrificam.

S-a vorbit de multe ori despre conceptul de "generatie de sacrificiu". Dar niciodata termenul nu a fost inteles pe deplin. Poate fiecare generatie a fost la randul ei o "generatie de sacrificiu".

Aruncand o privire retrospectiva incepem sa intelegem viata, asa cum se prezenta acum 15 ani. Acum nu mai esti persecutat pentru religie, orientare politica, filozofica ori sexuala, dar prejudecatile nu au disparut. Si acum privirile rautacioase si reticente "ard" si te fac sa te indoiesti de tine, increderea in sinele tau disparand incet-incet.

De ce trebuie sa judecam omul dupa aspect ? Facem asta in virtutea zicalei : "Haina face pe om". Dar acest lucru nu este credibil tot timpul. Trebuie sa deschidem ochii si sa vedem mai departe de ambalajul omului. Daca omul are un defect fizic capatat la nastere sau in cursul vietii, trebuie sa-i dam aceleasi sanse. Daca un om decide sa se manifeste prin haine si accesorii nu trebuie sa-l condamnam si sa presupunem ca acesta nu se ridica la asteptarile noastre. S-ar putea sa ne inselam in privinta unor oameni, cum ei ar putea vedea altceva in noi.

Acesta este manifestul nostru - manifestul unei generatii. Noi suntem cei ce nu vor o eticheta. Generatia noastra este prea tanara, prea constienta de propria existenta pentru a dori o etichetare, o uniformizare.

Atentie insa! Asta nu inseamna ca dorim o anarhie. Nicidecum. Suntem constienti de inconstienta unor membri ai societatii noastre, si pentru asta avem nevoie de reguli. Poate vechea generatie vrea sa impuna astfel de reguli, dar regulile lor sunt majoritatea restrictive : in loc sa promoveze noua generatie, noul concept de viata, ei il distrug, il ucid cu cruzime ca o mama ce-si sufoca propriul copil.

"Lasati-ne in pace!" - acesta este strigatul nostru pe care l-ati auzi daca ati asculta. Avem propriile legi si reguli dupa care ne ghidam. Am inceput sa constientizam ca noi suntem prima generatie intr-adevar libera - primii ce-si cunosc drepturile.

Drepturi printre care se numara si cel de libera exprimare - verbala, artistica, vestimentara -, dreptul de a decide singuri ce atitudine sa adoptam, dreptul de a alege singuri soarta noastra si societatea in care traim.

Dar, in pofida acestui lucru, nu suntem tratati astfel, prejudecatile inca exista.

Dar noi nu vrem sa raspundem cu aceeasi moneda. Nu vrem sa ne lasam influentati de acest tertip de oameni, care nu accepta ceea ce nu cunosc, oameni ce au ramas inca ancorati in trecut si nu realizeaza ca se afla in prezent. N-o sa ne lasam doborati de ei ori de viata pentru ca noi nu acceptam statutul de "generatie de sacrificiu".

Noi ne facem viitorul. Credem in noi si in puterile noastre.

"Propaganda suntem noi !"